În această compilație, Rețeaua Europeană a avocaților pentru drepturile deținuților (European Prison Litigation Network), membrii și partenerii săi își propun să informeze juriștii naționali și organizațiile societății civile din întreaga Europă cu privire la cele mai importante evoluții juridice în materie penitenciară.
Compilația acoperă 14 state membre ale Uniunii Europene, precum și Ucraina, Moldova, Marea Britanie și Rusia.
CITIȚI ANALIZA INTEGRALĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ >>
EXTRADAREA
În Germania, Curtea Constituțională Federală a suspendat o procedură de extrădare în Turcia a unui deținut, pe motiv că instanțele de judecată nu au luat în considerare în mod suficient riscul că acesta ar putea să se sinucidă în timpul transferului sau în timpul detenției sale în Turcia.
În Ucraina, adoptarea unei legi care enumeră penitenciarele în care trebuie să fie deținuți deținuții extrădați ridică problema discriminării în baza statutului deținuților.
SĂNĂTATEA
În Bulgaria, o instanță administrativă a stabilit că remediul preventiv la nivel național nu poate fi utilizat pentru a obține o suspendare temporară a pedepsei, care poate fi dispusă doar de către procuror.
În Germania, Curtea Constituțională Federală a obligat administrația penitenciară să ofere unui deținut terapie de substituție cu opiacee, timp de șase luni, ca măsură provizorie.
În Italia, Curtea de Casație a respins cererea unui deținut aflat în greva foamei de suspendare temporară a executării pedepsei, pe motiv că deteriorarea stării sale de sănătate este o consecință a propriei sale decizii de a continua greva foamei.
În Moldova, Ministerul Justiției actualizează reglementările, cu scopul de a facilita eliberarea anticipată a deținuților grav bolnavi și depune eforturi pentru a extinde această posibilitate și în cazul deținuților aflați în arest preventiv.
În Polonia, la un an după ce o reformă a introdus posibilitatea ca deținuții să beneficieze de servicii medicale de la distanță, administrația penitenciară nu a reușit să o pună în aplicare.
Tot în Polonia, Mecanismul Național de Prevenire contestă poziția Administrației Penitenciarelor, potrivit căreia agenții săi nu pot avea acces la documentația medicală a deținuților, fără acordul scris al acestora.
În Marea Britanie, Inspectoratul penitenciarelor a publicat un raport în care a identificat mai multe deficiențe în ceea ce privește transferul la spitale a deținuților cu afecțiuni psihice acute.
INSTRUMENTE DE CONSTRÂNGERE
În Austria, un decret emis de Ministerul Justiției obligă toți deținuții care sunt escortați din penitenciare să fie încătușați la spate sau echipați cu centuri de imobilizare.
În Spania, două rapoarte recente publicate de Ombudsmanul Cataloniei și de Observatorul sistemului penal și al drepturilor omului de la Universitatea din Barcelona arată că utilizarea constrângerilor mecanice, din motive medicale și nemedicale, a crescut semnificativ în Catalonia. În schimb, această utilizare a scăzut în penitenciarele administrate de administrația națională a penitenciarelor.
ACCESUL LA INTERNET
În Portugalia, Ministerul Justiției a anunțat un proiect-pilot care le permite deținuților să aibă acces limitat la internet, în trei dintre penitenciarele din țară.
În Ucraina, deținuților li se permite să consulte pagina web a Curții Europene a Drepturilor Omului și serviciul de comunicare electronică al acesteia. Cu toate acestea, noile reguli restricționează accesul cu plată la internet pentru deținuții care execută o pedeapsă disciplinară de izolare sau care sunt supuși unei interdicții de comunicare cu lumea exterioară.
DETENȚIA PE VIAȚĂ
În Moldova, Ministerul Justiției a organizat un atelier de lucru privind condamnările pe viață, cu scopul de a facilita accesul la eliberare a deținuților condamnați pe viață.
În Polonia, Comisarul pentru Drepturile Omului a solicitat Ministerului Justiției să elimine posibilitatea de a condamna deținuții la închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate, introdusă de guvernul anterior. Totodată, acesta și-a exprimat îngrijorarea cu privire la recentele amendamente care modifică retroactiv condițiile de eligibilitate pentru eliberarea condiționată a deținuților care au fost condamnați printr-o hotărâre definitivă până în ziua intrării în vigoare a reformei.
În Ucraina, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă o plângere îndreptată împotriva noului mecanism de revizuire a pedepselor pe viață. Plângerea susținea că acesta discriminează condamnații la închisoare pe viață care au executat deja mai mult de 15 ani la momentul intrării în vigoare a noului mecanism.
CONDIȚII MATERIALE DE DETENȚIE
În Belgia, barourile de avocați, francofon și germanofon, precum și Liga pentru Drepturile Omului au publicat memorandumuri înainte de alegerile federale din iunie 2024. Ambele propun soluții structurale pentru a îmbunătăți condițiile de detenție și supraaglomerarea penitenciarelor.
În Bulgaria, o instanță administrativă a definit în sens larg tratamentele inumane și degradante, declarând că eșecul administrației penitenciarului de a schimba lenjeria de pat și lenjeria intimă personală a deținuților cel puțin o dată pe săptămână se încadrează în această categorie.
În Republica Cehă, intrarea în vigoare a unui decret privind creșterea spațiului personal minim per deținut, prevăzută inițial pentru ianuarie 2024, a fost amânată pentru ianuarie 2027.
Cazul unei cetățene italiene, aflat în detenție în Ungaria, a atras atenția asupra condițiilor de detenție din această țară, care au constituit subiectul unor discuții în Parlamentul European.
În Italia, o hotărâre privind condițiile de detenție se deosebea de abordarea generală a instanțelor naționale, ținând cont nu numai de spațiul personal de care dispuneau deținuții, ci și de nivelul general de igienă al instituției.
În Moldova, o investigație privind condițiile de detenție din penitenciarul din Chișinău, efectuată de Asociația Promo-LEX, a constatat că capacitatea efectivă a penitenciarului era mult mai mică decât capacitatea oficială, ceea ce a dus la creșterea nivelului de supraaglomerare.
În Polonia, Comisarul pentru drepturile omului a avertizat autoritățile cu privire la starea precară a celulelor de detenție, unde deținuții nou-veniți sunt ținuți temporar la sosire.
În România, Curtea Supremă a stabilit că cererile de despăgubire pentru prejudiciile morale cauzate de condițiile necorespunzătoare de detenție trebuie adresate statului român, și nu administrației penitenciarelor.
În Ucraina, Ministerul Justiției a solicitat o amânare de un an, până în ianuarie 2025, a intrării în vigoare a modificărilor care dublează accesul deținuților la toalete.
NGO-uri
În Rusia, spațiul civic continuă să se restrângă, autoritățile declarând Federația Anarhistă Crucea Neagră “indezirabilă” și condamnându-l la doi ani și jumătate de închisoare pe Oleg Orlov, un activist proeminent pentru drepturile omului și copreședinte al Centrului Memorial pentru Drepturile Omului.
LEGISLAȚIA PENALĂ
În Belgia, au fost adoptate o nouă lege penală și o revizuire completă a Codului penal. În timp ce, în prezent, penitenciarul este definit în Codul penal ca o măsură de ultimă instanță, reformele extind utilizarea detenției provizorii, creează noi infracțiuni și măresc pedeapsa pentru anumite infracțiuni. Asociația Barourilor, francofonă și germanofonă, precum și Liga pentru Drepturile Omului au criticat aceste măsuri, susținând că ele riscă să agraveze supraaglomerarea deja gravă din penitenciare.
În Grecia, reformele radicale ale Codului penal recent adoptat (2019, modificat în 2021 și 2022) vor avea un impact semnificativ asupra drepturilor deținuților și a condițiilor de detenție. Printre alte aspecte, reformele vor crește durata pedepselor cu închisoarea, vor reduce posibilitatea de suspendare a pedepselor privative de libertate și de acordare a eliberării condiționate, vor extinde utilizarea detenției provizorii și vor înăspri justiția juvenilă.
În Spania, guvernul catalan a adoptat o strategie pe doi ani pentru promovarea alternativelor la detenție și a regimului deschis de detenție.
ARESTUL PREVENTIV
În Polonia, Ministerul Justiției a recunoscut problema abuzului în ceea ce privește arestul preventiv și a anunțat că se lucrează la modificarea criteriilor de dispunere a acestuia.
PERSONALUL DIN PENITENCIARE
În Franța, a intrat în vigoare o reformă care modifică statutul gardienilor din penitenciare. Reforma prevede, în special, cerința de a avea o diplomă pentru gardienii din penitenciare și mărește salariile acestora.
PENITENCIARE PE TIMP DE RĂZBOI
În Ucraina, șeful unei colonii de corecție a fost condamnat in absentia la închisoare pe viață pentru că a permis forțelor de ocupație rusești să folosească o parte din instituția pe care o conducea, precum și forța de muncă a deținuților.
Tot în Ucraina, o nouă lege prevede că deținuții care nu și-au ispășit întreaga pedeapsă, pentru că au fost transferați involuntar în Rusia, trebuie să își ispășească restul pedepsei odată ce se întorc în țară.
VIAȚA PRIVATĂ ȘI DE FAMILIE
În Republica Cehă, o nouă lege unifică normele în baza cărora administrația penitenciarelor trebuie să gestioneze veniturile deținuților. În special, aceasta garantează că o anumită parte din veniturile deținuților trebuie să fie acordată acestora pentru a le acoperi nevoile de bază (sănătate, igienă, hrană).
În Ungaria, rudele deținuților au raportat o schimbare pozitivă în ceea ce privește organizarea vizitelor, pereții despărțitori transparenți până la tavan fiind înlocuiți cu pereți despărțitori de 20-50 cm înălțime și permițându-le astfel un contact fizic limitat la începutul și la sfârșitul vizitelor.
În Italia, Curtea Constituțională a recunoscut dreptul deținuților la relații afective și a stabilit că deținuții trebuie să aibă posibilitatea de a se întâlni cu soțul/soția sau partenerul lor, fără a fi supravegheați de administrația penitenciară. Curtea a subliniat că menținerea legăturilor afective este esențială pentru sănătatea mintală a deținuților, care, împreună cu sănătatea fizică, constituie esența demnității umane.
În Moldova, o reformă recentă a Codului de executare are ca scop facilitarea vizitelor pe termen scurt și lung. Totodată, reforma îmbunătățește protecția deținuților care s-au automutilat și consolidează dreptul deținuților de a depune plângeri.
În Polonia, noul guvern a revenit asupra modificărilor făcute de predecesorul său, pentru a permite deținuților să își telefoneze familiile de cel puțin două ori pe săptămână.
Tot în Polonia, Comisarul pentru drepturile omului a alertat Ministerul Justiției cu privire la situația deținuților care își ispășesc pedeapsa departe de familiile lor – un fenomen care afectează în mod disproporționat femeile aflate în penitenciare.
În Rusia, o decizie a Curții Supreme și legislația recentă au restricționat și mai mult contactul deținuților cu lumea exterioară, prin interzicerea utilizării de către deținuți a receptoarelor radio portabile și prin incriminarea transferului de telefoane mobile sau de alte mijloace de comunicare către deținuți.
În Ucraina, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale unele părți din Codul penal executiv care îi privează pe deținuții condamnați pe viață de dreptul de a fi temporar eliberați din penitenciar, pentru a-și vizita o rudă grav bolnavă sau pentru a participa la înmormântarea acesteia.
DREPTURI PROCEDURALE
În Franța, o instanță administrativă a stabilit că dreptul unui deținut de a participa personal la o audiere este o componentă a dreptului său la o cale efectivă de atac. Reclamantului, care contesta plasarea sa în izolare, nu i s-a permis să participe personal la audierea sa, din motive de securitate.
REGIMURI
În Ungaria, un decret ministerial adoptat recent a stabilit regulile pentru noul sistem al creditelor de recompensă-pedeapsă care determină regimul de detenție al deținuților.
În Lituania, un ordin al Serviciului penitenciar a introdus monitorizarea electronică obligatorie a deținuților transferați într-un centru de reabilitare, timp de cel puțin o lună de la data transferului lor.
REINTEGRAREA
În Rusia, a intrat în vigoare o nouă lege privind probațiunea, care definește mai multe măsuri de facilitare a reintegrării deținuților. Experții au criticat caracterul vag al legii, care nu aduce prea multe elemente noi cadrului actual și nu ia în considerare faptul că deținuții au fost recrutați masiv pentru a participa la războiul din Ucraina.
REMEDII
În Bulgaria, jurisprudența recentă a instanțelor administrative privind cauzele referitoare la acuzații de tratamente inumane și degradante denotă discrepanțe în ceea ce privește rambursarea de către deținuți a cheltuielilor de judecată suportate de administrația penitenciară, atunci când aceștia au pierdut procesul. Acest lucru creează incertitudine juridică în ceea ce privește utilizarea căilor de atac preventive și compensatorii în materie penitenciară.
DREPTUL LA VIAȚĂ
În Rusia, moartea brutală a mai multor personalități proeminente aflate în închisoare, inclusiv a lui Aleksei Navalnîi, precum și datele statistice recente indică numeroase încălcări ale dreptului la viață al deținuților.
AJUSTAREA PEDEPSEI
În Portugalia, o Curte de Apel a statuat că măsurile de grațiere trebuie să fie luate în considerare la calcularea duratei pedepsei executate, ca un criteriu pentru eligibilitatea unui deținut de a beneficia de o ajustare a pedepsei.
În Marea Britanie, Înalta Curte a stabilit că o reformă legislativă, care privează copiii condamnați pentru omor și care au fost condamnați după împlinirea vârstei de 18 ani de posibilitatea de a beneficia de o reducere a pedepsei, în baza unor progrese excepționale, este incompatibilă cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
TRANSFERUL
În Germania, Curtea Constituțională Federală a sporit protecția juridică a deținuților în caz de transfer. Cazul se referea la un deținut care a fost anunțat despre transferul său doar cu puțin timp înainte ca acesta să aibă loc, deși acest lucru fusese decis cu șapte săptămâni mai devreme.
MUNCA
În Germania, au fost comunicate elementele-cheie ale raportului publicat de un grup de lucru privind activitatea din penitenciare. Raportul prevede o creștere a remunerării la 15% din salariul mediu pe țară și modificarea sistemului de compensații nemonetare (o reducere a pedepsei de până la 12 zile pentru fiecare an de muncă).
În Italia, un tribunal al muncii a stabilit că foștii deținuți au dreptul la indemnizații de șomaj pentru munca prestată în penitenciar, indiferent dacă sunt angajați de o companie privată sau de administrația penitenciarului.
În Spania, un raport al Ombudsmanului Cataloniei a evidențiat numeroase deficiențe în organizarea muncii în penitenciarele din regiune (de la rata scăzută de ocupare a forței de muncă, în special pentru femei, la salariile mici și lipsa de reprezentare a lucrătorilor).
În parteneriat cu
Această compilație este finanțată de Uniunea Europeană și de Fundația Robert Carr. Cu toate acestea, opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin în exclusivitate autorilor și nu le reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Fundației Robert Carr. Nici Uniunea Europeană și nici Fundația Robert Carr nu pot fi considerate responsabile de acestea.
